Dorel Mărgan, un poet al bănățenilor din întreaga lume

Așa cum am mai scris și altă dată despre poezia in grai bănățean, astăzi nu pot să nu scriu din nou câteva rânduri despre poezia în grai bănățean și talentatul poet Dorel Mărgan, omul care aduce in sufletele bănățenilor din toate colțurile lumii dulcele grai bănățean, versurile sfătoase și adevărate, parcă ar ieși din gura unui bunic înțelept…

NU CE MĂI NĂCĂJÎ, ANĂ…
Poezie în grai bănățan
Dorel Mărgan ✍

-Tot măi greu parcă îi, Ioane!
-Lasă, Ană, c-om răzbace,
C-am măi trecut noi pân toamne
Ș-așa cu dureri ge space!

Nu ce măi năcăjî, Ană,
Că măi vin pân viață sămne…
Om pucea șî noi la iarnă
S-adușem un braț ge lemne!

Dacă vine frig șî ninje,
Îi pă pat cojocu meu…
Șî dacă focu să stânje,
Ce-nvelesc, tu Ană, eu!

Cât ne-o țâne Dumezău
Șî ni-s unu lângă altu,
Nu ne-o fi baș așa rău,
Nu ne-o purta grijă satu!

Lasă, tu, că să măi poace,
Nu ni-i viața chinuită
Cât măi dă căprița lapce
Șî-i făină ge o pită!

-Nu geșchige nime poarta
Să-ntrăbe ge sănătace!
-Șe să fașem dacă soarta
Ne-o dus prunși-n strâinătace!

Nu le-o fi niși lor ușor
P-acolo pân țări străine…
-Șciu, Ioane, numa mi-i dor,
Să rupe inima-n mine!

Iacă, la Crășiun i-un an
Ge cân n-or măi dat p-acasă
Șî n-or măi trămes un ban…
-Lasă, tu muiere…lasă…

Că ge foame n-om muri
Cât măi pot să samăn grâu…
Or vigea cân n-om măi fi,
Or veni…dar îi târzâu.

Bravo Dorel Mărgan, ai ajuns din nou la inima tuturor celor care și-au lăsat casa și familia pentru a câștiga niște bani, greu munciți, peste hotare. Felicitări pentru versurile pline de adevăr și udate cu lacrimi amare, de dor, de cei de acasă .

de Adrian Cîrdu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *