DOGNECEA, COLȚUL DE RAI DIN BANAT

Dognecea este o comună în județul Caraș-Severin , județ din Banatul de munte și are în componență două localități, Dognecea ca reședință și Calina. Fiind o localitate unde principala activitate era mineritul, mai toată populația era strâns legată de această activitate și depindea de ea. După revoluția din 1989 lucrurile s-au schimbat radical, minele fiind închise una câte una, iar foștii angajați împinși spre o emigrare în vest după locuri de muncă. După un primar care vreme de 16 ani nu a făcut prea multe pentru a dezvolta turismul și a valorifica capitalul pe care zona îl are deja, un aer ozonat și așezarea într-un loc, unde crezi că te afli în Eden, astăzi, Dognecea este condusă de un primar aflat la primul mandat, domnul Remus Rof, care deja și-a dovedit calitățile de manager, familia sa deținând deja două pensiuni, construite de la fundație și aflate în locuri bine situate din punct de vedere turistic din județul Caraș-Severin. Se poate ajunge aici fie din Reșița, pe drumul care duce spre Oravița, iar după 4-5 km, dupa ce s-a ajuns pe culmea unui deal, se face o ramificație la dreapta, drumul nefiind asfaltat, dar este accesibil fiind de piatră și șerpuind mai întâi pe coamele dealurilor iar apoi prin pădure.

Distanța din Reșița este de aproximativ 23 km, iarna parcurgându-se în cam 45-60 de minute. Drumul se bifurcă la aproximativ 7 km de Dognecea, la punctul „Crucea de Fier”, unul dintre drumuri luând-o la stânga spre Dognecea iar celălalt la dreapta spre Ocna de Fier și Bocșa. Dinspre Bocșa prin Ocna de Fier este al doilea drum de acces spre Dognecea, folosit mai ales vara, sau chiar și iarna de către cunoscători sau de către cei care nu vor să ocolească, mergând prin Reșița. Drumul este mai îngust, mai abrupt și iarna mai ales nu permite trecerea a două mașini una pe lângă cealaltă. Este de preferat iarna a se circula pe acest drum mai ales cu lanțuri la roți. Punctul Crucea de Fier este cel mai înalt punct, de aici coborându-se fie spre Dognecea fie spre Bocșa. Din păcate în comuna Dognecea nu mai există nici un fel de industrie, multe case fiind cumpărate de timișoreni care le-au transformat în case de vacanță. Climatul este deosebit, comparându-se după unele studii făcute de o delegație din GERMANIA, ca număr de ioni negativi, cu cel din stațiunea Băile Herculane. Barajul lacului din comună este de pe vremea împărătesei Maria Tereza. Sunt două lacuri unul mai mare, chiar lângă drumul de acces, iar cel de al doilea, ascuns între dealuri, dar nu prea departe. Pentru găzduirea celor dornici de un weekend în natură, există complexul turistic „Colț de Rai” la lacul mare unde turistii se pot caza sau pot servi o masă caldă. 

CALINA
Biserica de lemn din Calina, principalul edificiu și monument istoric de aici, a fost construită în anul 1780. Are hramul „Mântuirea Maicii Domnului” și se află pe noua listă a monumentelor istorice.
Biserica a fost construită inițial la Ciudanovița. De acolo a fost dusă la Greoni pentru ca, prin 1780, să ajungă la Calina. Oamenii din partea locului nu și-au permis mai mult, ei neocupându-se cu mineritul, ci cu tăiatul lemnelor și cu creșterea animalelor. Lemnele le vindeau la Cacova. A existat în biserică și o colecție de cărți scrise cu chirilice, dar se zice că au ajuns în străinătate. Chivotul datează din 1892, fiind pictat de pictorul N. Hașcă și donat de familia Tudor Drugărin. Evanghelia a fost tipărită în 1929. Icoanele de pe iconostas au fost pictate de Mihai Mustață, un pictor profesionist născut chiar la Calina. Pe scaunele împărătești, plăcuțe metalice cu nume precum Vuc, Boru, Putnic, Trifu, Mustață. Din cele trei clopote funcționează două. Sistemul constructiv folosit pentru edificarea bisericii, întâlnit și la alte biserici bănățene este cunoscut sub numele de „Fachwerk” (sistemul în paiantă sau în grai popular sistemul „în căței”). Sistemul „în căței” derivă din sistemul Blockbau, doar că, spre deosebire de acesta din urmă, se intercalează de-a lungul peretelui stâlpi verticali denumiți căței sau stobori (denumire utilizată în câmpia bănățeană).

Cățeii se fixează jos în talpă și sus în cunună prin „limbi” (sau „mucuri”) croite cu securea; ei sunt prevăzuți cu șănțulețe laterale făcute cu dalta în care se introduceau capetele bârnelor orizontale care acum erau mult mai scurte. Bisericile construite după acest sistem aveau pereții exteriori acoperiți cu lipituri de pământ amestecat cu pleavă si paie tocate, rezolvându-se astfel una dintre deficiențele bisericilor de lemn, și anume cea a frigului în sezonul rece; acest procedeu constructiv a permis mărirea considerabilă a spațiului interior al bisericilor. Acest sistem de construcție a fost inventat din nevoia de a economisi lemnul. Sistemul „în căței” a fost adoptat în Banat probabil pe la începutul secolului al XVIII-lea atunci când lemnul de construcție a devenit din ce în ce mai rar și mai scump. În bisericile de lemn din Banatul montan se păstrează un număr considerabil de icoane pictate pe sticlă; suportul picturii – sticla – era furnizat de către cele două manufacturi de prelucrare a sticlei („glăjării”) de la Tomești (așezare situată pe valea Begheiului, jud. Timiș) și cea de la Calina (jud. Caraș – Severin), care funcționau la începutul secolului al XVIII-lea. În biserica din Calina se păstrează și câteva icoane pictate pe tablă.

Tot în Calina, se află și locul de captare al unui important izvor de ape plată, Perenna, al doilea din lume după Evian, iar la Ocna de Fier, în locul numit „Ursoanea” de pe vremea când minele de minereu de fier funcționau, se află locul de îmbuteliere la sursă a celebrei ape cu alcaloizi de aur și argint „Aura”.

A.C.

One thought on “DOGNECEA, COLȚUL DE RAI DIN BANAT

  • 16 februarie 2021 la 13:43
    Permalink

    Un loc binecuvântat de Dumnezeu pe pământ, un loc cu resurse turistice care pot aduce bani și turiști serioși celor care se hotărăsc să investească aici .

    Răspunde

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *