Anina, oraşul din munţii Banatului, atestat documentar de pe vremea habsburgilor

Anina (în germană Steierdorf sau în maghiară Stájerlakanina), este un oraș din județul Caraș-Severin, zona Banat, format din localitățile componente Anina și Steierdorf. Se află în inima munților Aninei și este un oraș preponderent minier, care s-a creat și dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă. În perioada de după 1989 a înregistrat un puternic regres economic, ca mai toată zona, datorită închiderii exploatării miniere și concedierilor masive. Anina a fost declarat oraș în anul 1952.
Ea mai este cunoscută oamenilor pentru „Semeringul bănățean”, cea mai veche cale ferată din România, Oravița–Anina, fiind dată în funcțiune în anul 1863, iar ulterior, gara Anina a fost declarată monument istoric.
Tot monumente istorice mai sunt declarate și „Uzinele de fier” Anina și „Ansamblul celor Trei Case ale funcționarilor SIEG” din perioada Belle Époque. Fostul sanatoriu „Sommerfrische” („Prospețimea Verii”) a fost construit între anii 1893-1895. 

În anul 2002, în Peștera cu Oase de lângă Anina, au fost descoperite cele mai vechi rămășițe ale omului modern din Europa, numit „Ion din Anina”, având o vechime de circa 40.000 ani. 

Stema orașului Anina, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat. În prima parte, în câmp albastru, se află o gură de mină de argint, cu negru, plasată central, în care broseaza două ciocane de aur. În câmp inferior, pe fond verde, în partea dreapta, se află un cap de cerb privind spre stanga, de argint. În camp inferior, pe fond verde, în partea stanga, se află un pod de argint cu doua piloane vizibile. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.
Semnificațiile elementelor însumate:Mina este simbolul reprezentativ al localității, vechi centru minier. Podul reprezintă un vechi monument istoric al orașului. Cerbul semnifică bogăția cinegetică a zonei. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

Deși infrastuctura turistică la standarde acceptabile aproape că lipsește in zonă, în apropiere se află o serie de obiective turistice ce merită atenție:
peștera Buhui, cu cel mai lung curs subteran din România, și lacul Buhui, primul lac artificial din România Buhui – Mărghitaș, arie protejată Cheile Minișului cu cascada și izbucul Bigăr. Peștera Buhui este a doua peșteră ca mărime din Munții Banatului (după Peștera Comarnic), cu o lungime totală a galeriilor de 3.217 m și este parcursă în întregime de pârâul Buhui. Galeria prinicipală măsoară 2.100 m.

Calea ferată Oravița-Anina – prima cale ferată montană de pe cuprinsul României, dată în funcțiune în 1863, numită și „Semmeringul Bănățean”.


Peștera Comarnic este una dintre cele mai mari peșteri din Banat și din România. Se situează în Munții Aninei, pe raza localității Iabalcea (comuna Carașova, Caraș-Severin). Galeriile și sălile cunoscute până în prezent totalizează o lungime de 5.229 m. Peștera are un caracter masiv, se compune din săli monumentale și formațiuni stalagmitice de mari dimensiuni.Această zonă, frumoasă, cu repere istorice puternice pentru toți românii, merită să fie cunoscută de toată lumea, drept urmare încercăm să vă facem curioși, oferindu – vă informații despre ea. 

A. C. 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *